Psihanaliza – de la un inconstient la altul!

Inca de la inceputurile ei, din primele lucrari ale lui Freud, psihanaliza a pus accentul pe inconstient, acel substrat misterios al mintii omului. Daca initial Freud se descurca greu cu ideea noua a unui inconstient, receptor al refulatului, asa cum apare din scrierile lui din anii 1890, incetul cu incetul el a conceput psihanaliza ca pe o comunicare de la inconstient la inconstient. La prima vedere insa acesta este un paradox. Daca este prin definitie un substrat despre care nu avem cunostinta decat indirect, atunci cum se poate realiza o comunicare la un asemenea nivel? Si daca s-ar realiza, cum am putea sti ceva despre ea?

Pentru a putea deveni psihanalist sunt necesare mai multe conditii dintre care eu o consider ca fiind cea mai importanta pe cea care poarta numele de analiza personala sau analiza didactica. In timpul acesteia analizandul isi afla propriul inconstient, cum se manifesta acesta in viata lui, atat in trecut cat si in prezent. Desigur trebuie sa intelegem ca neputand decat sa observam cum ne comportam si ce gandim, nu putem de asemenea decat sa banuim ce se afla in spatele acestor comportamente si ganduri, ceea ce face ca harta inconstientului in special, si a mintii in general sa nu poata fi decat o aproximare. Cu toate acestea semnficatiile inconstiente nu pot fi eliminate fara a ajunge in situatia in care erau psihologii de acum 150 de ani care nu puteau explica foarte multe din fenomenele psihice care azi sunt intelese aproape de la sine.

Unul dintre efectele analizei personale, din perspectiva temei abordate, este acela de a invata sa iti intelegi comportamentele si ca expresie ale unor forte caracteristice fiintei umane. Sau fortand un pic limbajul poti ajunge sa comunici cu propriul inconstient, adica sa il respecti si sa incerci sa il (te) intelegi. Dupa anii de analiza personala acest exercitiu poate fi facut cu mai multa usurinta. Mai mult decat atat, daca poti intelege subtratul inconstient al propriului comportament dar si al propriilor ganduri nu este decat un pas pana la a realiza ca orice relatie intre doi oameni genereaza si miscari de profunzime mai mare decat suntem obisnuiti sa stim. Avand exercitiul analizei si auto-analizei, psihanalistul poate detecta ce anume trezeste in el un celalalt, atat la nivel de constient, dar, prin exercitiul formarii, si la nivel inconstient.

Acum este clar de ce psihanaliza poate fi conceputa ca o comunicare de la inconstient la inconstient: in primul rand pentru ca psihanalistul poate intelege ce se intampla in relatia terapeutica si din perspectiva inconstientului. Asta nu inseamna ca in afara relatiei terapeutice nu exista manifestari ale inconstientului ci ca in relatia terapeutica exista o persoana, cel putin la inceput, care poate stii ca lucrurile se desfasoara intr-un anume fel. Acum stim ca ceea ce numim constiinta este foarte putin din ceea ce suntem, iar inconstientul este substratul din care crestem. “Problema” ar fi ca oamenii sa realizeze acest lucru si sa se poate comporta adecvat – evident o cerinta utopica.

Procesul acestei comunicari poate fi inteles ca efortul pe care psihanalistul il face pentru a descifra propriile manifestari inconstiente generate de relatia cu pacientul. Desigur aceste lucruri nu sunt atat de simple pe cat pare la prima vedere si apar intrebari indreptatite: ceea ce simte analistul tine de procesul terapeutic sau de propria lui persoana? Cum se poate sti cu certitudine aceste lucruri? Orice relatie terapeutica genereaza astfel de trairi sau ele sunt caracterisitice oricarei relatii in general? Cred ca raspunsurile le voi amana pentru ca ar inseamna sa nu ne mai referim la tema pe care ne-am propus-o.

Revenind, in esenta este vorba de a putea accepta necunoscutul celuilalt si lipsa de control a unei relatii. Pur si simplu, cu ajutorul unui exercitiu specific, ca analisti ne lasam in voia propriilor trairi generate de interactiunea cu un celalalt pentru care vom deveni semnificativi. In felul acesta ne este deschisa o cale inspre intelegerea profunzimilor mintii si sufletului oamenilor.

Informatii de ultima ora: Congres Sibiu

Congresul de la Sibiu se apropie cu pasi repezi, fapt care schimba lucrurile. Iata cum se prezinta situatia in acest moment :
1. In ultimele zile s-au inscris foarte multe persoane, ceea ce a inceput sa epuizeze locurile disponibile la diverse workshopuri. In consecinta, am inceput sa inchidem workshopurile respective. Mai exact, incepand de ieri, workshopul 15 (sustinut de dr. Daniel David) este considerat inchis / indisponibil, locurile alocate fiind epuizate. Imediat dupa Pasti, vor urma alte doua workshopuri, care mai au doar cateva locuri disponibile. Chiar daca incercati sa va inscrieti la respectivele workshopuri, programul nu va permite acest fapt.
2. Este foarte important ca, dupa realizarea inscrierii, sa ne trimiteti o copie a chitantei (scan sau o simpla fotografie digitala). In acest fel noi ne asiguram permanent cu privire la cei care au achitat taxele de participare, iar dv. va asigurati ca locurile dv. la un anumit workshop sunt rezervate. Nu uitati, locurile sunt considerate rezervate numai in momentul achitarii taxelor de participare. Nu conteaza ca v-ati inscris cu un anumit timp in urma, acest fapt nu va asigura locurile respective. Conteaza ordinea in care taxele de participare sunt achitate.
3. Taxele de participare cresc cu 10 EURO incepand din 06 mai 2009. Momentul in care efectuati platile este alegerea dv.
4. In aceste conditii, va rugam sa consultati cu atentie Programul manifestarilor, pentru a nu alege workshopuri care se desfasoara in acelasi timp, participarea dv. la acestea fiind practic imposibila.
5. Daca doriti sa adaugati / sa schimbati vreun workshop, trebuie sa solicitati acest lucru administratorului de site, scriind un mesaj pe adresa mail@ascips.ro.

Credite pentru participarea la Conferinta EUPsiRO 2009

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA prin actul NR.509/C din 26.03.2009 A DECIS ACORDAREA URMATOARELOR CREDITE PARTICIPANTILOR LA CONFERINTA "EUPsiRO 2009":

7 CREDITE pentru PARTICIPARE;
10 CREDITE pentru PARTICIPARE LA WORKSHOPURI;
12 CREDITE pentru PARTICIPAREA CU LUCRARI
14 CREDITE pentru ORGANIZATOR DE WORKSHOP;

Se vor primi diplome de participare cu aceste mentiuni;

Workshop introductiv in Eneagrama

Eneagrama si dezvoltarea inteligentei emotionale

8 noiembrie 2008 - Workshop introductiv in Eneagrama

• Cauti un instrument eficient sa intelegi comportamentul celor din jur?
• Vrei sa vorbesti aceeasi limba cu clientii si colegii tai?
• Iti doresti sa termini la timp proiectul pe care l-ai primit? Foloseste Eneagrama ca sa-ti alegi echipa potrivita.
• Vrei sa-ti imbunatatesti relatia? E perfect, vei intelege in sfarsit ce conteaza cel mai mult pentru celalalt!
Eneagrama este in prezent unul dintre cele mai moderne instrumente practice de autocunoastere, de dezvoltare si transformare personala. Este folosita in companii celebre ca Adobe Corporation, Microsoft, The DuPont Company, General Motors, Hewlett Packard, Toyota, Procter & Gamble, Young & Rubicam, etc
Este un sistem coerent ce descrie noua tipuri de personalitate si noua niveluri de dezvoltare ale constiintei fiind in acelasi timp o punte intre psihologie si spiritualitate.
Cu ajutorul Eneagramei vom reusi:
- Sa ne identificam potentialul maxim si resursele interioare caracteristice tipului nostru de personalitate
- Sa ne cunoastem propriul set de valori care ne ghideaza existenta
- Sa identificam mecanismele automate prin care ii permitem personalitatii sa actioneze in locul nostru
- Sa ne automotivam pentru a ne atinge obiectivele
- Sa ne imbunatatim comunicarea si relatiile profesionale si cu cei dragi
- Sa ne dezvoltam inteligenta emotionala
Prin intermediul Eneagramei vom avea acces la subconstientul nostru. Ne vom intelege necesitatile interioare, motivatiile inconstiente si recompensele pe care le asteptam. Vom afla unde ne situam acum in raport cu potentialul nostru maxim si cum putem sa il dezvoltam.
Participand la acest curs veti invata:
- Ce tipologie sunteti – vom aplica testele TAS, QUEST
- Notiuni generale despre fiecare tip de personalitate – calitati, defecte, motivatiile fiecarui tip, dorintele de baza, frica de baza, cliseele comportamentale folosite la job si in relatii
- La ce nivel de dezvoltare sunteti in prezent fata de potentialul vostru maxim
- Care sunt principalele calitati pe care e important sa le dezvoltati pentru a creste si a evolua
- Modelul inteligentei emotionale Salovey- Mayer

Eneagrama este un instrument eficient in dezvoltarea inteligentei emotionale, atat prin procesul de autocunoastere care apare si care reprezinta baza dezvoltarii IE, cat si prin insight-urile majore datorate tehnicilor simple folosite.

Cursul se adreseaza tuturor celor interesati de dezvoltarea personala si spirituala.

Data, locul si investitia:
Data: 8 noimebrie 2008, orele 10.00 – 18.00
Locatia: Bucuresti, Clubul Mandala, str Paleologu nr 20 ( zona Armeneasca – bd Coposu)
Investitia: 155 RON ( TVA inclus). Studentii au reducere 30%
Workshopul este sustinut de Dr.Gabriela Marin, Professional Member of International Enneagram Association.

Inscriere si detalii :
e-mail: eneagrama_romania@yahoo.com
tel 0743 351 579

Carte în curs de apariţie “DESPRE TESTUL PSIHOLOGIC AUTO”

Autori : Carmen Ionescu si Andra Gabriela Stan
Evoluţia vieţii moderne a determinat şi determină, un ritm alert în toate domeniile, din care nu a putut face excepţie nici traficul rutier. Acest fapt este foarte uşor de sesizat, având în vedere numeroasele reglementări privind activitaţile de examinare ale celor ce doresc să obţina permis de conducere auto.
Scopul urmărit este ruperea barierelor de teamă şi evitare, pe diverse căi uneori, a testării psihologice auto si incurajarea candidatilor prin aceasta. Autoarele folosesc un limbaj accesibil oricărei categorii de cititor. De menţionat, în acest sens, este faptul că se adresează înspecial viitorilor elevi ai şcolilor de şoferi.
Conţinutul lucrării beneficiază de un cuvânt introductiv susţinut de Dl. Prof.univ.dr. Mihai Aniţei, Preşedintele Comisiei de Psihologia Muncii, Transporturilor şi Serviciilor, Colegiul Psihologilor din Romania.
Iată titlul capitolelor existente în cuprins:
În loc de introducere: De ce să obţinem permis de conducere?
Cap. I Contează “sexul” la volan?
cu subcapitolele:
Cine conduce mai bine, femeia sau bărbatul?
Cine este mai reticent la testarea psihologică, femeia sau bărbatul?

Cap. II Este importantă vârsta în obţinerea permisului de conducere auto?
cu subcapitolele :
Vârsta minimă
Există vârstă limită ?

Cap.III Ce ar trebui să ştim despre examenul psihologic auto?
cu subcapitolele :
Ce presupune examenul psihologic auto
Legislaţia în vigoare privind obligativitatea desfăşurării testării psihologice
Cum trebuie să fiţi pentru a deveni un conducător auto aproape perfect?
Este necesară o pregătire anterioară ?
De ce este importantă realizarea examenului psihologic auto înainte de începerea şcolii?
Ar trebui să ne fie frică de psiholog ?
Cum ne testeayă ?
Cum ne evaluează dacă avem un anumit handicap?
Cum ne consiliază?
Dacă sunt depistat că sunt predispus la accidente, ce se întâmplă?

Cap.IV Ce avantaje avem dacă realizăm examenul psihologic auto ?
cu subcapitolele:
Câteva cuvinte despre cunoaşterea empirică şi cunoaşterea ştiinţifică
Ne completează testarea psihologică informaţiile empirice?
Ne spune care sunt punctele slabe şi forte ?
Ne ajută să ne formăm şi să ne educăm deprinderile necesare?
Ne permite să utilizăm alte modalităţi, strategii, metode, şi mijloace pentru educarea lor ?

Cap. V Ce dezavantaje are realizarea testului psihologic auto ?
cu următoarele subcapitole :
Care ar putea fi eventualele deyavantaje?
Confruntarea cu eventualele dezavantaje poate fi pozitivă?
Cum gestionăm stresul cotidian, astfel încât să avem rezultate optime ?

Cap. VI Analiza unor cazuri În loc de concluzii : Ce ar trebui să reţinem din această carte ?
cu subcapitolele:
De ce trebuie să fiu relaxat cand este vorba de testarea psihologică ?
Cum e bine să procedez la testarea psihologică ?
Ce trebuie să înţeleg din rezultatele testării ?
Ce trebuie să reţin din recomandările psihologului?
Ce mă interesează cel mai mult din evaluare ?

Anexe
Anexa 1: Cabinete psihologice autorizate pentru examinarea psihologică auto, în vederea obţinerii permisului de conducere categoria B
Anexa 2: Dicţionar de termeni şi expresii
Anexa 3: Invitaţie la autocunoaştere prin teste psihologice nestandardizate.

Module de formare - Sexualitatea umana - psihologie clinica si psihoterapia cuplului

ASOCIATIA ROMANA DE PSIHOLOGIE ANALITICA organizează module de formare în :

„Sexualitatea umană - psihologie clinică şi psihoterapia cuplului”,
Obiective:
- Prezentarea teoriilor psihologice diferenţiate cu privire la cuplu şi sexualitate.
- Oferirea de soluţii terapeutice eficiente, discuţii pe studii de caz.
- Schimburi de experienţă, exemplificări din practica terapeutică şi împărtăşirea rezultatelor obţinute.

Beneficii pentru participanţi:
- Descoperirea de soluţii şi modalităţi de aplicare a lor în problemele întâlnite în practica terapeutică.
- Deschiderea de noi perspective în terapia de cuplu şi a sexualităţii printr-o abordare complexă, din mai multe perspective teoretice.
- 80 de ore de formare profesională continuă pentru psihologii clinicieni, consilieri şi psihoterapeuţi.
- 20 de credite acordate prin Colegiul Psihologilor din Romania - 5 credite pentru fiecare modul, acordate prin Colegiul Psihologilor din România denumit in continuare COPSI.

Durata/ date:
Se susţin 4 workshop-uri / modul. Fiecare workshop durează patru ore, 2 workshop-uri/ zi. Modulele sunt programate în zilele de sâmbătă şi duminică, în următoarele date:
- 9 - 10 mai 2009
- 30 - 31 mai 2009
- 20 - 21 iunie 2009
- 27 – 28 iunie 2009
Cursurile sunt programate sâmbăta şi duminica între orele 9.00 şi 18.00 cu o pauza de masă între 13.00 şi 14.00
Criterii de participare: masteranzi în psihologie, psihologi şi psihoterapeuţi.
Număr de participanţi: maximum 30 persoane / modul.
Prezenţa: participanţii se pot înscrie la oricâte module doresc, participarea la unul dintre module nefiind condiţionată de prezenţa la cele anterioare/viitoare.
Certificări şi creditele ce se acordă pentru fiecare modul.
Finalizare: cursanţii vor primi o diplomă de participare alături de acordarea creditelor de formare continuă la finalul fiecarui modul.
Taxa de participare: echivalentul în lei a 100 € / modul / participant, la cursul BNR din ziua în care s-a efectuat plata. Modul de plata este prezentat în Fişa de înscriere.
Locaţia: Asociaţia Română de Psihologie Analitică,
Sediul: Colegiul Economic A. D. Xenopol, Str. Traian nr. 165 sector 2 (lângă Foişorul de Foc), et. 1, Sala A.R.P.A.
Coordonatori:
Prof. univ.dr. Mihaela Minulescu
Conf.univ.dr. Margareta Dincă
Relaţii şi înscrieri:
Telefon: 323.61.23; Fax: 323.61.23
Secretariat: Mariana Dan 021 3205719 mariana_dan2K5@yahoo.com
Preşedinte ARPA: Prof. Dr. Mihaela Minulescu, mihaelaminulescu@yahoo.com
Data limita de înscriere şi plată: 3 mai 2009 pentru Modulul I din 9 - 10 mai 2009*
*Cei care doresc să participe la toate modulele pot plăti în avans.

Tematica modulelor si formatori
I. 9 - 10 mai
1.Etica în terapie - ALFRED DUMITRESCU
2. Psihoterapia psihanalitică – AUGUSTIN CAMBOSIE
3 Prostituţia – AUGUSTIN CAMBOSIE
4 Sexualitatea după 50 de ani - AURORA FRUNZA

II. 30 - 31 mai
1 Sarcina şi comportamentul sexuală – VALENTINA NEACSU
2. Sexualitatea premaritală şi extramaritală – VALENTINA NEACSU
3 Homosexualitatea – VERONICA SANDOR (perspectiva psihanalitica) & MIHAELA MINULESCU (perspectiva psihologiei analitice)
4.Comportamente sexuale la persoanele separate, divorţate şi văduve – AUGUSTIN CAMBOSIE

III. 20 - 21 iunie
1 Psihoterapia cognitiv-comportamentală – DANIEL DAVID
2. Istorie, religie, societate şi sexualitate – MARGARETA DINCA
3. Psihoterapia analitica – MIHAELA MINULESCU
4 Psihoterapia de familie - MADALINA SANDU

IV. 27 – 28 iulie
1. Sexualitatea în adolescenţă – VERONICA SANDOR
2. Artă şi sexualitate – BOGDAN LUCACIU
3. Medicină – anatomia şi fiziologia sexualităţii şi disfuncţii - Dr. NICOLAE CALOMFIRESCU
4. Proces psihanalitic şi identitate – BRINDUSA ORASANU

Scoala de vara 29 iunie - 3 iulie 2009 - Gura Humorului

În perioada 29 iunie – 3 iulie, D&D/Testcentral, împreună cu Departamentul de Psihologie din cadrul SNSPA şi cu APIO (Asociaţia de Psihologie Industrial-Organizaţională) organizează Şcoala de Vară “Provocări în teoria şi practica testării psihologice” (Challenges in the theory and practice of psychological testing). Scopul acestei şcoli de vară este pe de o parte unul romantic, anume acela de a relua tradiţia şcolilor de vară organizate de APIO şi care au influenţat cariera atât de multor psihologi din sfera I/O. Însă obiectivul major al acestei inţiative este cel de a contribui cu un efort relevant la profesionalizarea psihologilor din România care lucrează în domeniul avansat din punct de vedere metodologic al testelor şi testării psihologice. Această şcoală de vară se adresează atât celor care generează, adaptează, etalonează sau publică teste psihologice, prezentând tehnici statistice avansate, cât şi celor care utilizează testele, le administrează şi interpretează, interacţionând astfel cu clientul.

Am decis să invităm persoane relevante la nivel internaţional pentru domeniile asupra cărora ne-am oprit.

Barbara Byrne este Professor Emeritus la Şcoala de Psihologie a Universităţii din Ottawa, Canada. Barbara Byrne este cu cea mai mare probabilitate cel mai mare specialist la nivel internaţional în modelarea ecuaţiilor structurale (Structural Equation Modelling) şi analiză factorială confirmatorie. Va prezenta timp de 2 zile şi jumătate o introducere non-matematică în principiile şi postulatele modelării ecuaţiilor structurale şi a modalităţilor practice în care această tehnologie poate fi aplicată la construcţia şi adaptarea de test psihologic.

Tom Oakland este Profesor la Universitatea Florida. Deşi format ca psiholog educaţional, interesele lui Tom Oakland sunt foarte diverse, acoperind arii precum comportamentul adaptativ, temperamentul copiilor sau psihologia criminalistă. Tom Oakland este foarte activ la nivel internaţional, fiind fost preşedinte al ITC (International Test Commission) şi actual preşedinte al Fundaţiei Internaţionale pentru Psihologie Educaţională. La nivel internaţional, dar şi în APA este interesat în ultimii ani de aspecte legate de etica testării psihologice şi de modalitatea în care interacţiunea dintre psiholog şi client devine mai eficientă prin luarea în considerare a aspectelor legate de etică şi responsabilitate socială. Aceasta este şi tema pe care se va concentra prezentarea lui de o zi; care va avea impact în special asupra psihologilor practicieni, dar şi a celor care sunt formatori sau profesori în domeniul psihodiagnosticului.

Ilie Puiu Vasilescu este unul dintre cei mai respectaţi specialişti români în domeniul metodologiei cercetării psihologice (deşi interesele sale au acoperit multe alte arii). Ilie Puiu Vasilescu este Visiting Associate Professor la Universitatea Virginia-Wise şi suntem onoraţi să îl avem alături de noi într-un workshop de o zi şi jumătate, în care va prezenta una din tehnologiile statistice care a reformat cel mai profund aria testării educaţionale şi psihologice, dar şi alte arii care ţin de testare: Teoria Răspunsului la Item (Item Response Theory).

Şcoala de Vară va fi găzduită la Gura Humorului, în inima Bucovinei, chiar pensiunea cu acest nume (www.inimabucovinei.ro). Această locaţie va face posibilă concentrarea asupra cursurilor fără tentaţiile marelui oraş, dar va face de asemenea posibilă vizitarea lanţului de mânăstiri cu care ne mândrim cu toţii, ca români. Vom avea astfel nu doar o experienţă ştiinţifică deosebită, ci de asemenea posibilitatea de a interacţiona, socializa şi de a ne relaxa într-un decor idilic.

Limba de desfăşurare a şcolii de vară este limba engleză. Costurile aferente participrii sunt de doar 200 Euro (inclusiv cazarea - 5 nopţi - şi 3 mese pe zi, în regim de restaurant).

Numărul de participanţi a fost stabilit la 30. Participarea va fi confirmată pe baza unei selecţii – nu toţi doritorii vor putea participa. Sunt în mod special încurajaţi să participe psihologii care sunt implicaţi în dezvoltarea de test psihologic sau de metode similare (de exemplu în companii care dezvoltă propriile sisteme de selecţie, în poliţie sau armată), psihologii care sunt implicaţi în dezvoltarea de strategii care presupun testarea psihologică sau educaţională (în ministere sau şcoli), sau psihologi care activează în zona academică şi de cercetare.

Cei care doresc să participe sunt rugaţi să contacteze organizatorii la scoaladevara@testcentral.ro, printr-un scurt CV şi o scurtă scrisoare de intenţie, redactate în limba engleză. Vă rugăm să nu efectuaţi nici o plată până nu primiţi scrisoarea de confirmare privind acceptarea participării dumneavoastră.

Toate cele bune,

Daniela Iliescu
Psychologist, Chief Editor
Mobile: 0723 376 959
Tel/Fax: +4 021 230 45 99
Tel: +4 021 230 51 50
E-mail: daniela.iliescu@testcentral.ro
Web: http://www.testcentral.ro

„Programe de prevenţie/intervenţie în vederea optimizării/eficientizării învăţării şcolare”

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A PSIHOLOGILOR ŞCOLARI in colaborare cu CENTRUL DE CONSILIERE PSIHOLOGICA SI ORIENTARE IN CARIERA, UNIVERSITATEA DIN ORADEA,şi CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI ASISTENTA EDUCATIONALA PRAHOVA

Anunţă Organizarea cursului de formare profesională continuă

„Programe de prevenţie/intervenţie în vederea optimizării/eficientizării învăţării şcolare” Propunere tematica:
1. Abordări ale învăţării: abordarea behavioristă, abordarea psihanalitică; abordarea gestaltistă; abordarea umanistă; abordarea cognitivistă
2. Tipuri/modele de învăţare. Piramida modelelor de învăţare: învăţarea prin condiţionare clasică, învăţarea prin condiţionare operantă; învăţarea prin contiguitate; învăţarea prin imitaţie, învăţarea prin generalizare şi discriminare; învăţarea noţiunilor; învăţarea principiilor; rezolvarea de probleme.
3. Strategii si stiluri de invatare
4. Specificul învăţării la diferite nivele de vârstă: preşcolar/primar; gimnazial; liceal; învăţarea la vârstele adulte. Tulburări de învăţare
5. Programe de prevenţie/intervenţie în vederea optimizării/eficientizării învăţării şcolare
6. Particularităţi ale învăţării la copiii cu cerinţe educative speciale: copiii supradotaţi; copiii cu dizabilităţi.

Perioada: 8-9 MAI 2009

Formatori:
- prof. univ.dr. Elena Bonchis, psiholog principal, supervizor în psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, Universitatea din Oradea
- lector univ. drd. Delia Bîrle, psiholog specialist, supervizor în psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, Universitatea din Oradea
- asist. univ. drd. Rosana Stan, psiholog specialist, în psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, Universitatea din Oradea
- cercet. drd. Daniela Roman, psiholog specialist, supervizor în psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, Universitatea din Oradea

Cursul ofera: 15 credite din partea Colegiului Psihologilor din Romania, Comisia de Psihologie Educationala, Consiliere Scolara si Vocationala
Pot participa: psihologi, studenti anul III la psihologie, psihopedagogie specială, pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, cadre didactice din învăţământul preuniversitar

Taxa de participare: 250 RON, care se achită în contul Asociaţiei RO42RNCB0032068930800001 deschis la BCR Sucursala Bihor
Nr. de locuri limitat: 50 locuri
Data limita pentru inscriere: 24 aprilie 2009
Locatia: CJRAE Prahova – Ploiesti str. Bobalna nr.26
Persoane de contact:
prof. LAZAR SILVIU - cjrae.prahova@yahoo.com
BLEOTIU CRISTINA - bleotiuc@yahoo.com tel 0740098894

Psihanaliza si meditatie

Ideea acestui eseu a aparut ca urmare a lecturilor mele in domeniul filosofiei orientale in general si al meditatiei in special. Ceea ce a fost intotdeauna ca o mirare pentru mine a fost acea “cerinta” ca lucrurile care ni se intampla sa nu lase nici o urma in sufletul nostru, in amintirile noastre. “Atunci cand mintea nu este perturbata de nimic, asa cum suprafata unui lac nu e tulburata de nici un val, toate lucrurile sunt oglindite clar, fara a lasa nici o urma.” (Ting Chen). Cred ca psihanaliza poate aduce cu adevarat o alta intelegere a oglindirii mintii despre care se vorbeste in meditatie, pentru ca a oglindi este un proces mult mai complex decat a nu-l lasa pe celalalt sa arunce un ochi in propriul tau suflet.

Asemanarea pe care eu am observat-o se refera la atitudinea care se presupune ca exista in psihicul unei persoana care mediteaza ce poarta denumirea de Mintea Adevarata sau Natura Originala si atitudinea sau starea pe care o are psihanalistul pentru a putea asculta istoria de viata a pacientului sau. In lucrarea “The Fundamentals of meditation practice” scrisa de Ting Chen se spune ca Mintea Adevarata – True Mind – este acea minte neatasata de bine sau rau, de corect/incorect, de sine sau de altii. La prima vedere acest lucru este absolut imposibil pentru ca mintea noastra intotdeauna este atasata de ceva.

Daca psihanaliza functioneaza este datorita modului specific de abordare a naturii umane, iar printre conceptele de baza pe care ea le propune este si cel de determinism psihic, care permite asociatia libera. Dar acest determinism este demontat din start de catre meditatie pentru ca in acest proces mintea se goleste si desi avem gandurile care ne trec prin minte in meditatie trebuie sa le ignoram, sau mai bine zis sa le privim, cel putin la inceput, ca un proces normal al mintii noastre fara a ne opri la el, fara a-l alimenta. In felul acest mintea invata sa ia o pauza. Dar ce se intampla de fapt in mintea noastra atunci?

Daca psihanalistul ar asculta propriu-zis toate cuvintele si toate istoriile de viata care ii sunt spuse s-ar gasi, fara doar si poate, in imposibilitatea de a le retine. Uneori materialul analitic care ii este adus este mult prea bogat, iar daca ne gandim si ca un analist primeste mai mult de 1-2 pacienti pe zi, adica asculta 5-8 asemenea povesti de viata in fiecare zi ne putem imagina ca nici un analist nu poate retine exact ceea ce i se spune doar straduindu-se si fiind atent la ceea ce i se spune. Freud a denumit atitudinea analistului in acesta situatie atentie liber (egal) flotanta, adica un tip special de atentie.

Pentru a intelege mai bine despre ce este vorba trebuie sa spun ca regula de baza a unui demers psihanalitic este regula asociatiei libere, dupa care pacientul trebuie sa se lase in voia propriei activitati inconstiente fara a face selectiile obisnuite in discursul sau. Psihanalistul il urmeaza, pentru a intelege un asemenea discurs, si se lasa la randul lui, in voia propriei functionari inconstiente, liber de motivatii si judecati. Din aceasta cauza psihanaliza este inteleasa ca o comunicare de la inconstient la inconstient. Cred ca aceasta stare de ascultare psihanalitica are ceva in comun cu starea despre care vorbesc cei care mediteaza. De fapt este vorba despre a asculta fara limitele obisnuite adica intr-o modalitate care sa iti permita sa auzi mai mult din ceea ce iti spui tu dar si din ce spune celalalt. In meditatie, neatasnadu-te de gandurile care apar esti condus catre o stare de naturalete speciala a mintii. In psihanaliza, neatasandu-se de discursul pacientului esti condus catre o intelegere speciala a naturii umane.

O alta asemanare constatata pleaca tot de la procesul psihanalitic. Se presupune ca psihanalistul nu numai ca asculta discursul analizandului, dar se poate observa si pe sine precum si procesele care au loc intre cei doi participanti. Face acest lucru prin intermediul unui Eu observator, adica a unei instante dobandite prin analiza personala. Este vorba despre un clivaj intre Eul care traieste experienta si Eul care observa experienta traita.

In meditatie, dupa gasirea pozitiei corporale potrivite, urmeaza purificarea mintii care se realizeaza prin observarea gandurilor fara a le urma, doar observare fara judecata. Cred ca acest lucru este posibil datorita Eului observator postulat de psihanalisti. Practic se intampla sa urmaresti un gand fara a gandi asupra lui ceea ce nu ar fi posibil pentru Eul nostru “cotidian”, obisnuit sa aiba o grila sociala, si nu numai, de functionare. Astfel, exersandu-si aceasta capacitate pe propria minte cel care mediteaza ajunge sa observe care este modalitatea in care mintea lui functioneaza propriu-zis.

De fapt efortul meu de a intelege ce se intampla in procesul meditatiei face parte dintr-o tendinta ce exista de mult timp de a apropia castigurile despre care tari precum China sau India vorbesc de mai multe mii de ani. Acum exista mai multe terapii care fac apel la meditatie sau la artele martiale pentru a-si atinge scopurile, astfel incat dorinta de a intelege ce se intampla in astfel de situatii din alte puncte de vedere este cat se poate de naturala si indreptatita.

Aparitie editoriala

Colectia Psihologie-Psihoterapie se imbogateste cu un nou titlu, Tratat de psihologie clinica si psihopatologie, coordonat de Michele Montreuil si Jack Doron sub directia lui Serban Ionescu si Alain Blanchet.

TRATAT DE PSIHOLOGIE CLINICA SI PSIHOPATOLOGIE
Volum coordonat de Michele Montreul si Jack Doron sub directia lui Serban Ionescu si Alain Blanchet
Titlul original: Psychologie clinique et psychopathologie;
Traducere din franceza: Aliza Peltier
Anul aparitiei: 2009
Nr. de pagini: 440
Pret: 79.00 Ron
Carte disponibila in librarii si online la www.edituratrei.ro

Pe langa evolutia conceptelor, teoriilor si metodelor psihologiei clinice si psihopatologiei si elementele de psihopatologie generala (cu mentionarea variantelor terminologice din DSM-IV-TR, ICD-10, CFTMEA-R-2000), urmarind semiologia, etiologia, epidemiologia, diagnosticul diferential, tratamentul si evolutia bolii prezentate In primele doua parti, Tratatul de psihologie clinica si psihopatologie ofera psihologului clinician instrumente utile desfasurarii activitatii sale. Autorii, toti clinicieni, pun accent asupra consultatiei clinice – conducerea ei si tehnicile de relansare a discursului, stabilirea relatiei interpersonale, replicile adecvate si neadecvate In consultatia clinica – ilustrand cu exemple toate aceste aspecte. Sunt abordate si tehnicile de analiza a datelor clinice si elaborarea unui proiect de cercetare clinica. In ultima parte a tratatului sunt incluse domenii conexe psihologiei clinice – neuropsihologia clinica si psihologia sanatatii.

Michel Montreuil este profesor de psihologie clinica la Universite Paris 8 Vincennes – Saint-Denis
Jack Doron este profesor de psihologie clinica si psihopatologie, Universite Bordeaux 2
Serban Ionescu este profesor de psihopatologie la Universite Paris 8 Vincennes – Saint-Denis si profesor emerit la Universite du Quebec a Trois-Rivieres
Alain Blanchet este profesor de psihologie clinica la Universite Paris 8 Vincennes – Saint-Denis

CUPRINS

Lista autorilor
Cuvant inainte
Introducere
Psihologia clinica si psihopatologica: o indispensabila abordare multidimensionala

Prima parte
Istorie si baze
1. Istorie, teorii si metode de Jack Doron si Jean-Louis Pedinielli

A. Istoria psihologiei clinice, de Jack Doron
I. Crearea conceptului de psihologie clinica
II. Un somn indelungat
III. Nasterea psihologiei clinice franceze
B. Teoria si metodologia psihologiei clinice, de Jean-Louis Pedinielli
I. Studiul de caz
II. Consultatia
III. Testele si scalele
IV. Observatia clinica
C. Teoriile, de Jean-Louis Pedinielli
I. Psihanaliza
II. Fenomenologia
D. Psihologie clinica si psihopatologie, de Jack Doron
I. Practici clinici, practici de cercetare
II. Psihopatologie si epidemiologie
a. Normalitate si patologie
b. Stabilitate, instabilitate a simptomelor, comorbiditate
c. Interactiuni biozpsihosociale
III. Diagnostice descriptive si modele psihopatologice
E. Concluzie, de Jack Doron
I. Existenta, suferinta
II. Subiect, etica
III. Pentru o renastere a psihologiei clinice

2. Bazele teoretice ale psihologiei clinice si psihopatologiei de Monique Plaza si Henri Cohen
A. Putina istorie
B. Psihologia clinica si demersul diagnostic
I. Practica nuantata a testelor
II. Disfunctii elementare, tulburari complexe
III. Analiza interactiunilor si feedbackurilor in anamneza
IV. Notiunea de psihopatologie secundara
C. Psihologia clinica si psihopatologia
I. Modelul biomedical
II. Modelul psihanalitic
III. Modelul behaviorist
IV. Modelul cognitivist
V. Modelul sistemic
VI. Modelul umanist
D. Spre o abordare integrativa
I. Exemplul dislexiei
II. Cognitie, emotii si neurostiinte

Partea a doua
Psihopatologie generala

3. Tulburarile de dezvoltare la copil de Colette Jourdan-Ionescu si Serban Ionescu
Prolegomene la o psihopatologie a copilului
A. Tulburarile dezvoltarii in marile clasificari internationale
B. Tulburarile specifice ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (ICD) sau tulburarile comunicarii (DSM) sau tulburarea vorbirii si limbajului (CFTMEA)
I. Tulburari specifice ale achizitiei articularii (ICD) sau tulburari fonologice (DSM) sau tulburare izolata a articularii (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Tratament
II. Tulburari ale achizitiei limbajului de tip expresiv (ICD si DSM) sau retard al vorbirii (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential
III. Tulburari ale achizitiei limbajului de tip receptiv (ICD) si tulburare a limbajului de tip mixt receptiv-expresiv (DSM) sau disfazie (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologia (tulburarii de tip mixt receptiv-expresiv)
d. Diagnostic diferential
IV. Afazie dobandita cu epilepsie (sindrom Landau-Kleffner) (ICD) sau afazie dobandita cu epilepsie (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Evolutie
V. Alte tulburari ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (ICD si CFTMEA)
VI. Mutism electiv (ICD), mutism selectiv (DSM si CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Diagnostic diferential
VII. Balbism
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential
e. Tratament
f. Evolutie
C. Tulburarile specifice ale achizitiilor scolare (ICD) sau tulburari ale invatarii (DSM)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologia tulburarilor invatarii
d. Diagnosticul diferential
e. Tratament
f. Evolutie
II. Tulburare specifica a citirii (ICD), tulburare a citirii (DSM) sau tulburare lexicografica cu dislexie izolata (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Tratament si evolutie
III. Tulburare specifica de aritmetica (sau de calcul, de invatare a matematicii sau discalculie) (ICD si CFTMEA), tulburare de calcul (DSM)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
IV. Tulburare de ortografie (sau a expresiei scrise sau disortografie) (ICD), tulburare a expresiei scrise (DSM) sau tulburare de ortografie fara tulburare de citire (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Tratament
d. Evolutie
D. Tulburare specifica a dezvoltarii motorii (ICD), tulburare a achizitiei coordonarii (ICD)sau retard psihomotor (tulburari specifice ale dezvoltarii motorii) (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Tratament
d. Evolutie
I. Autism infantil (ICD) sau tulburare autista (DSM) sau autism infantil precoce — tip Kanner (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential
e. Evolutie
II. Autism atipic (ICD) sau alte forme de autism (CFTMEA)
III. Sindrom Rett (ICD si DSM) sau tulburare dezintegrativa a copilariei (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Evolutie
IV. Alta tulburare dezintegrativa a copilariei (sindrom Heller sau dementa infantila, psihoza dezintegrativa, psihoza simbiotica) (ICD), tulburare dezintegrativa a copilariei (DSM si CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
V. Sindromul Asperger
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential
e. Evolutie
F. Retard mental (ICD si DSM), deficienta mentala (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential
e. Interventie
G. Retard mental cu tulburari de comportament semnificative care necesita o supraveghere sau un tratament + un cod eventual pentru tulburarea neurologica (ICD), deficienta cu polihandicap senzorial si/sau motor)
H. Tendintele referitoare la tratament

4. Semiologia in psihopatologia adultului de Arnaud Plagnol
A. Semiologie, psihopatologie si demers clinic
I. Descrierea semiologica
II. Elemente despre analiza psihopatologica
a. Notiunea de structura
b. Semiologie si structura
c. Vulnerabilitate si istorie
III. Nosografii
B. Tulburari psihotice
I. Clasificarea sindroamelor delirante
II. Bufeu delirant acut
a. Elemente semiologice
b. Problema evolutiei
III. Schizofrenii
a. Semiologia clasica
b. Forme de debut
c. Forme evolutive
IV. Deliruri persistente sistematizate
a. Deliruri interpretative (tip paranoic)
b. Deliruri imaginative (tip parafrenice)
c. Psihoze halucinatorii cronice
d. Problema reactiilor paranoice
C. Tulburari afective
I. Sindrom depresiv
II. Forme clinice ale depresiei
III. Sindrom maniacal
IV. Sindrom mixt
V. Depresii primare
VI. Depresii secundare
VII. Stari maniacale si stari mixte
D. Tulburari nevrotice
I. Sindroame anxio-fobice
a. Criza de angoasa sau tulburare de panica
b. Anxietate generalizata
c. Fobii
II. Sindroame obsesional-compulsive
a. Obsesii si compulsii
b. Nevroze obsesionale
c. Alte contexte obsesional-compulsive
III. Sindroame isterice
a. Conversii somatice
b. Conversii psihice
c. Nevroze isterice
d. Alte contexte de sindroame conversive
E. Tulburari ale personalitatii
I. Personalitate limita
II. Personalitate narcisica
III. Personalitate psihopata
F. Sindroame psihotraumatice
I. Sindrom traumatic acut
II. Sindrom traumatic persistent
III. Reactie traumatica
IV. Componenta traumatica
G. Concluzii

5. Psihopatologia ca proces: vulnerabilitate si rezilienta de Serban Ionescu si Colette Jourdan-Ionescu
A. Conceptul de risc
B. Risc si vulnerabilitate
C. Factori de risc
D. Modele explicative
E. Evaluarea riscului
F. Aparitia si evolutia conceptului de rezilienta
G. Rezilienta e rara?
Ce ne invata studiile despre copiii maltratati?
H. Factori de protectie
I. Conceptul de rezilienta „asistata“
J. Un tip de interventie de tip rezilienta asistata

Partea a treia
Metodologie
6. Tehnicile consultatiei de Marie-Carmen Castillo
Prima parte: definirea consultatiei clinice, reflectii si folosirea sa
A. Introducere
B. Doua paradoxuri
I. Sa indemni la discurs fara sa constrangi
II. Asimetria
C. Diferitele obiective ale consultatiei clinice
I. Consultatia clinica
II. Consultatia de sustinere
III. Consultatia terapeutica
IV. Consultatia clinica de cercetare
V. Ghidul de consultatie
D. Deontologia
I. Secret profesional si lucru in echipa
II. Dezvaluirea secretului profesional
III. Deontologie si cercetare

Partea a doua: tehnicile consultatiei
A. Atitudinile clinicianului
I. Ascultarea
II. Empatia
III. Stiinta linistirii
IV. Trei modalitati de conducere a consultatiei
Consultatia directiva
Consultatiile semidirecte
Consultatiile nondirective
B. Stabilirea relatiei interpersonale in cadrul consultatiei clinice
I. Gestionarea distantei
II. Cererea
III. Cadrul
IV. Definirea obiectivelor, stabilirea unui consemn
V. Inchiderea unei consultatii clinice
C. Replicile in consultatia clinica
I. Functia replicilor
II. Replicile ca martori ai activitatii inferentiale a clinicianului
III. Replicile: co-constructia spatiului discursiv
IV. Registrul replicilor
V. Formele replicilor
a. Replicile directe
Intrebarile informative
Ajutorul dat exprimarii
Exemplu
Cereri de explicitare
Intrebari care evalueaza credinta
Interpretarile
Exemplu
b. Replicile indirecte
Exemplu
Tacerea
Ilustrare
VI. Reactiile pacientilor la replici
a. Validarea
Exemplu
b. „Indecidabilitatea“
Exemplu
c. Nonvalidarea

Partea a treia: riscurile consultatiei
A. Relatii interpersonale
I. Dificultati de gestionare a distantei
II. Proasta gestionare a cadrului
III. Excesul de neutralitate
B. Formularile neadecvate ale replicilor
I. Vocabular complex
Exemplu
II. Supraincarcarea lexicala
III. Intrebari inductoare
IV. Folosire a unui termen conotat
C. Inadvertentele inferentiale
I. Selectivitatea informatiei
II. Inadvertente ale rationamentului clinic
III. Iatrogenia in psihopatologie
IV. Inadvertentele cercetarii

Partea a patra: tehnicile de analiza a datelor clinice
A. Elaborarea unui dari de seama clinice
B. Analiza de continut: definitie si metodologie
I. Detalierea continutului unei consultatii
II. Detalierea formei unei consultatii
C. Analiza de discurs
I. Analiza conversationala
II. Analiza de discurs si marcatorii de limbaj
a. Articularea textului
Exemplu
b. Implicarea enuntiativa
III. Programele de prelucrare automata a discursurilor
Concluzie

7. Elaborarea unui proiect de cercetare de Serban Ionescu
A. Cercetare si practica
B. Metoda clasica
C. Studiul de caz si cercetarea unui caz unic
D. Notiuni de metodologie a cercetarii
I. Problematica
II. Ipotezele
III. Alegerea instrumentelor
IV. Esantionarea
V. Factori care reduc validitatea unei cercetari
VI. Prelucrare a datelor
E. Chestiuni de etica
In chip de concluzie

Partea a patra
Domenii conexe

8. Neuropsihologia clinica de Michčle Montreuil si Muriel Lezak
A. Definitie
B. Istoria neuropsihologiei
I. Curentele teoretice
II. Examen si probe neuropsihologice
a. Dezvoltarea normala si patologica
b. Neurotraumatologia
c. Neurochirurgia cu scop terapeutic
C. Neuropsihologia clinica, o contributie contemporana
I. Neuropsihologia in campul neurologiei
II. Evaluarea neuropsihologica in secolul al XXI-lea
Desfasurarea unui examen neuropsihologic
Obiectivele evaluarii
Debutul examenului si locul central al consultatiei clinice
Alegerea probelor
D. Explorarea neuropsihologica a tulburarilor cognitive consecutive leziunilor cerebrale
I. Tulburarile de atentie
II. Tulburari ale memoriei
a. Conceptii moderne despre memorizare
b. Testele care exploreaza memoria
c. Memoria de scurta durata
d. Memoria episodica sau autobiografica
e. Memoria semantica
f. Memoria declarativa sau explicita (de natura episodica si semantica) si memoria nondeclarativa sau mplicita (de natura procedurala)
g. Invatarea implica in mod evident functiile mnezice
III. Tulburarile functiilor verbale sau afaziile
a. Generalitati
b. Explorarea limbajului oral
c. Explorarea limbajului scris
b. Principalele tipuri de afazie
Afazia Broca
IV. Tulburarile perceptiei
a. Generalitati (vezi si Lechevalier et al., )
b. Deficitele sferei vizuale
c. Deficitele sferei auditive
d. Deficitele sferei tactile
e. Tulburarile schemei corporale sau asomatognoziile
f. Neglijenta spatiala unilaterala sau semineglijenta
V. Tulburarile deprinderilor gestuale sau apraxiile
a. Generalitati
VI. Tulburarile legate de sindroamele frontale
a. Generalitati
b. Tulburari ale reglarii activitatii motorii
c. Tulburarile cognitive
Functiile executive (Luria, )
d. Tulburarile comportamentului si schimbarile personalitatii
E. Neuropsihologia dementelor
I. Definitie si cauze
a. Semiologie
b. „Dementele corticale“ si „dementele subcorticale“
c. Evaluarea rapida a functiilor cerebrale superioare
F. Sinteza si restituirea bilantului practicianului si pacientului
G. Locul examinarii neuropsihologice in reeducare
H. Concluzie
9. Psihologia sanatatii de Élisabeth Spitz
A. Introducere
B. Promovarea sanatatii
I. Modelele sociocognitive
II. Modelele de self-empowerment
III. Actiunea colectiva
C. Personalitatea si sanatatea
I. Factorii de vulnerabilitate si sanatatea
a. Ostilitatea
b. Anxietatea
c. Afectele depresive
II. Exprimarea emotiilor si sanatatea
a. Profilul de personalitate de tip C si exprimarea emotiilor
b. Exprimarea sau nonexprimarea emotiilor in maladiile cronice
c. Alexitimia
III. Factorii personali protectori si sanatatea
a. Sentimentul de eficacitate personala sau autoeficacitatea
b. Optimismul
c. Sensul coerentei
d. Rezilienta
D. Evenimentele de viata majore,
tracasarile cotidiene si sanatatea
I. Evenimentele de viata majore
II. Tracasari cotidiene
E. Sustinerea sociala si sanatatea
I. Diferitele abordari ale sustinerii sociale
II. Comunicarea sociala a emotiilor
F. Modelele stres-coping si sanatatea
I. Teoria cognitiva a stresului a lui Lazarus si a lui Folkman
a. Procesele de evaluare cognitiva
b. Procesul de a-face-fata (coping), strategii de adaptare
II. Modelul extins al stresului si copingului dupa Moss si Schaefer
III. Modele de ajustare la maladia cronica de Maes, Leventhal si De Ridder
G. Modelele de self-reglare sau autoreglare si sanatatea
I. Reprezentari ale bolii, modelul sensului comun al lui Leventhal
II. Scopuri de viata, scopuri de sanatate
III. Procesele de reglare a scopurilor
IV. Modelul scopurilor referitoare la comportamentele de sanatate al lui Maes
H. Complianta terapeutica
I. Determinantii legati de boala si de tratament
II. Determinantii legati de relatia medic/pacient
III. Determinantii referitori la pacient
I. Calitatea vietii si sanatatea
Definitia calitatii vietii
Calitatea vietii in diverse patologii
Referinte bibliografice
Lexic
Index tematic
Index al autorilor citati

Sedinta Consiliului Colegiului – 11.04.2009

DISPOZIŢIE
privind convocarea şedinţei Consiliului Colegiului Psihologilor din România

În temeiul dispoziţiilor art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, aprobate prin H.G. nr. 788/2005, coroborate cu dispoziţiile art. 41 lit. c) din Legea nr. 213/2004,

Preşedintele Colegiului Psihologilor din România d i s p u n e:
Art. 1. - Aprobarea convocării şedinţei Consiliului Colegiului Psihologilor din România în data de 11 aprilie 2009, orele 9,00, la sediul autorităţii profesionale.
Art. 2. - (1) Aprobarea ordinei de zi a şedinţei, după cum urmează:
•a) Prezentarea hotărârii Comisiei de deontologie şi disciplină cu privire la validarea membrilor forurilor de conducere;
•b) Validarea desemnării preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi secretarilor comisiilor de specialitate ale Colegiului;
•c) Evaluarea situaţiei filialelor teritoriale ale Colegiului, respectiv locaţiile sediilor, secretarilor salariaţi, datelor de contact, cheltuielilor privind întreţinerea şi a altor date relevante privind filialele;
•d) Stabilirea liniilor directoare ale Colegiului,
•e) Acordarea diplomelor de merit membrilor Consiliului Colegiului;
•f) Analizarea condiţiilor de acordare a sponsorizărilor pentru manifestări cu caracter profesional;
•g) Stabilirea componenţei comisiei de lucru pentru analizarea normelor privind avizarea şi creditarea formării profesionale;
•h) Mandatarea conducerii operative în vederea aprobării condiţiilor de contractare pentru construcţia noului sediu, având în vedere acordul exprimat de către filialele teritoriale.
(2) Secretariatul Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România va aduce la îndeplinire prezenta dispoziţie
Art. 3. - Prezenta dispoziţie este adusă la cunoştinţa membrilor Consiliului Colegiului Psihologilor din România prin e-mail şi prin afişarea pe site-ul oficial al autorităţii profesionale.

Program Pregatire Psihoterapie Adleriana

ASOCIATIA PENTRU PSIHOLOGIE SI PSIHOTERAPIE ADLERIANA DIN ROMANIA - PROGRAM DE PREGATIRE PROFESIONALA
Asociatia pentru Psihologie si Psihoterapie Adleriana din Romania (APPAR)
organizeaza la Timisoara si Arad, incepand din luna mai

PROGRAMUL DE PREGATIRE PROFESIONALA IN PSIHOTERAPIE ADLERIANA (ALFRED ADLER)

Presedinte APPAR: Vlad Grigorescu M.A., doctorand in stiinte psihoterapeutice, Viena, Austria.
Coordonator grup: drd. George Gojgar, formator/supervizor acreditat de Comisia de Psihologie clinica si psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din Romania, cod personal 01735.

Programul de pregatire in psihoterapie este acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania conform PV. nr. 2 din 16.02.2007, aviz RF-II-B-19.

Programul are o durata de 3 ani si cuprinde 20 de module (teorie, practica, dezvoltare personala) si perioada de supervizare.

Dupa finalizarea celor 20 de module (2 ani) cursantilor li se elibereaza diploma de psihoterapeut adlerian in supervizare iar dupa parcurgerea programului de supervizare (1 an) vor primi si diploma de psihoterapeut adlerian practicant autonom. Diplomele sunt eliberate de catre Federatia Romana de Psihoterapie si APPAR. Atestatul de libera practica va fi eliberat de Comisia de Psihologie clinica si psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din Romania.

Exemple de module de formare : evaluare clinica si intervievare, evaluarea stilului de viata, terapie de grup, art terapie, terapie de cuplu, terapie de familie, psihopatologie, parenting, metode si tehnici de evaluare si interventie (copil, adolescent, adult, cuplu, familie), metafora, analiza viselor, cercetare in psihoterapie etc.

Se iau in considerare si Scolile de Vara adleriene (ICASSI), workshopurile de orientare individuala/adleriana, sustinute de instructori Nord American Society of Adlerian Psychology din SUA.

Inscriere si detalii despre programul de formare :
George Gojgar
E-mail: ggojgar@yahoo.com
Telefon: 0721555649